Biserica este împodobită cu aranjamente florale la ferestre, sub fiecare icoană de la iconostas se află crini albi parfumați, pe masă se află coșuri cu preparate tradiționale. Oamenii așteaptă în șoapte venirea timpului. Băncile se umplu încet, încet in timpul canonului. Apoi, ca la un semn, se sting luminile și, în freamătul așteptării, părintele Daniel, cu lumânarea aprinsă, ne cheamă să primim lumină. Lumina de la Sfântul Mormânt păstrată cu dragoste și grijă vreme de un an pe masa Sfântului Altar.  De cum o primim, așa o și dăm mai departe, împărțind-o cu vecinii noștri. 

Afară din biserică vremea este înghețată, parcă ca niciodată. Dar aceasta nu ne împiedică să așteptăm reînnoirea veștii celei bune: Hristos a Înviat! Puternic și cu bucurie este răspunsul nostru: Adevărat a Înviat! Iar după ce “căpeteniile” au deschis porțile, ne-am întors în biserică. Cei care au putut au participat la Sf. Liturghie, s-au împărtășit, apoi am coborât în sala socială unde am împărțit din bucatele aduse, ciocnind câte un ou.

Hristos a Înviat!

Pr. Daniel Adrian Ene