Zi de bucurie în rugă și simțire națională pentru românii de la parohia Sf. Părinți Ioachim și Ana din Seattle de praznicul Bunei Vestiri. Bună Vestire și bucurosă regăsire pentru comunitatea de credincioși alcătuită deopotrivă de frați de o parte și de cealaltă a Prutului, despărțiți vremelnic de hotar, dar uniți veșnic în credință, în limbă și în nădejdi luminoase.
Românii ortodocși ne-am aflat laolaltă în Dumnezeiască Liturghie sub oblăduirea arhipăstorului nostru, Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, care a venit să cerceteze turma cuvântătoare, să se roage împreună cu noi, să ne asculte și să ne povățuiască. Înveșmântați în strai popular, cu România Mare în inimi, ne-am liniștit și regăsit acasă, simțind că nici o apă nu ne desparte de neam, nici Oceanul Atlantic, nici Prutul. Aici, departe de meleaguri românești, trăim cu dorul de neam și glie străbună și ne alinăm cu crâmpeie de Românie purtate în veșmânt popular, în doină, în joc, în bocet și în nădejdea revenirii acasă alături de cei ai noștri. Tocmai de aceea, Biserica rămâne liman sufletesc pentru fiecare dintre noi, loc tainic în care ne așezăm la masă cu Dumnezeu, plângem și surâdem, ne liniștim sufletele ostenite de dor și de încercări, ne primenim cugetul în spovedanie și ne luăm nădejdi înnoitoare. Aici suntem cu toții acasă în casa Domnului.
În cuvântul de învățătură, IPS Părinte Mitropolit Nicolae ne-a vorbit despre praznicul Bunei Vestiri, despre pomenirea Sf. Cuvioase Maria Egipteanca, despre Biserica cea Vie ce trăiește prin împărtășire din izvorul Vieții – Hristos, prin participare și prezență la Liturghie, prin apostolat ortodox, prin trăire autentică și pilduitoare. Apoi despre canonizarea Sf. Ierarh Iosif cel Milostiv și a Sf. Gheorghe Pelerinul la momentul binecuvântat al sărbătoririi a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Fiecare dintre noi poate fi sau deveni un apostol, un misionar, un răspândac de bucurie și de credință tămăduitoare într-o lume din ce în ce mai depărtată de Dumnezeu. Liturghia din Biserică se continuă apoi cu strădania fiecăruia dintre noi, cu mărturia vieții noastre, cu dăruirea și cu jertfa noastră. Sunt încă destui confrați care nu au găsit calea Bisericii din oboseală poate, din prea multa preocupare pentru cele ale lumii, din uitare sau neștiință. Exemplul nostru, dragostea și nejudecarea îi pot aduce laolaltă cu Hristos.
După Dumnezeiasca Liturghie ne-am adunat toți, români de dincoace și dincolo de Prut, amintindu-ne și retrăind Marea Unire făptuită la 1918. Am cântat imnul național și am rememorat câteva momente importante din istoria zbuciumată a României Mari.
Ansamblul folcloric “Datina” ne-a bucurat cu frumoase datini strămoșești, cântec și horă frățești, alin sufletelor departe de acasă. Acest ansamblu se străduie să păstreze obiceiurile străbune, tradițiile românești și credința strămoșească, aici, departe de acasă, dar cu dor și drag de Românie.
Mulțămire smerită lui Dumnezeu pentru harul și binecuvântarea bucuriei noastre! Plecăciune caldă Înaltpresfințitului Părinte Mitropolit Nicolae, ce poartă alături de noi, dorul de casă, dorul de mântuire!
Pr. Ionuț Silvestru Țurcă
