Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chicago s-a aflat în aceste zile în sărbătoare. Sfinții ocrotitori au fost prăznuiți în mod deosebit și în acest an.
Sărbătoarea a început sâmbătă seara, 17 mai, cu slujba Vecerniei oficiată de IPS Mitropolit Nicolae și preoții Catedralei. Răspunsurile la strană au fost date de către un grup de cântăreți ai Catedralei mitropolitane. Sărbătoarea a continuat duminică 18 mai cu Sf. Liturghie arhierească slujită de IPS Mitropolit Nicolae și preoții Catedralei. După încheierea slujbei Sfintei Liturghii, IPS Nicolae a rostit în fața credincioșilor prezenți un bogat cuvânt de învățătură, tâlcuind Evanghelia zilei și evocând câteva momente semnificative din viața Sfinților Împărați Constantin și Elena:
„Apa cea vie pe care Mântuitorul o promite spre băutură veșnică este trimiterea Duhului Sfânt. Pericopa evanghelică de astăzi se află în capitolul 4 în Sf. Evanghelie de la Ioan. În capitolul 7 al aceleași Sf. Evanghelii, putem citi cuvintele Mântuitorului: ”Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea. Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura: râuri de apă vie vor curge din pântecele lui” (Ioan 7, 37-38). Și imediat Sf. Ioan tâlcuiește: „aceasta a zis-o despre Duhul pe care aveau să îl primească acei ce cred în El. Căci încă nu era dat Duhul, pentru că Iisus încă nu fusese preaslăvit” (Ioan 7, 39). Apa cea vie este, în tâlcuirea Mântuitorului însuși, Duhul cel Sfânt care se va revărsa la Cincizecime peste Apostoli, Duhul cel Sfânt care se revarsă peste noi la Botez, Duhul cel Sfânt care se revarsă permanent în Biserică la Sf. Liturghie și la Sf. Taine. Apa cea vie care ne satură spre veșnicie este Duhul cel Sfânt care reprezintă revărsarea dragostei lui Dumnezeu față de noi. Mântuitorul îi descoperă acestei femei taine pe care nu le-a descoperit nici Apostolilor, că de acum încolo putem să avem o comuniune adevărată, evidentă cu Dumnezeu....
Sf. Evanghelie de astăzi nu numai că ne descoperă întâlnirea deosebită a Mântuitorului cu femeia aceasta străină samarineancă, dar ne mai descoperă și ceea ce căutăm în Biserică. Ne mai descoperă și faptul că Hristos a ieșit în întâmpinarea samarinenilor, a străinilor sau chiar a dușmanilor. Mântuitorul îi va trimite pe Apostoli, când se va înălța la cer, în toată lumea să predice cuvântul, la toate neamurile, la toată făptura, nu numai la iudei. Această întâlnire cu femeia samarineancă ne arată chemarea în Biserică a tuturor neamurilor....”
Apoi, IPS Mitropolit Nicolae a vorbit concentrat despre misiunea Sf. Împărați Constantin și Elena, explicând de ce sunt considerați întocmai cu Apostolii. După slujbă, a avut loc masa festivă, un moment artistic organizat de elevii școlii de duminică și premierea câștigătorilor Olimpiadei de religie, faza mitropolitană. Mulțumiri alese au fost adresate tuturor ostenitorilor Catedralei pentru pregătirea acestei frumoase sărbători!
Miercuri 21 mai 2025, IPS Mitropolit Nicolae și preoții Catedralei au slujit din nou Sf. Liturghie, în ziua de prăznuire a Sf. Împărați Constantin și Elena. La momentul predicii, IPS Nicolae a vorbit despre viața şi misiunea Sf. Împărătese Elena, amintind de recentul pelerinaj cu sfintele ei moaște în România:
„După ce împăratul Constantin a ajuns cezar în Apus, în locul tatălui său, în anul 306, a luat-o pe Elena la curtea sa de la Trier, din Germania. În 312, Constantin îl învinge pe Maxenţiu şi îi acordă mamei sale primul titlu, de „Nobilissima Femina“. Ascensiunea ei s-a definitivat în anul 324, după învingerea împăratului Liciniu de către Constantin, când a primit titlul de „Augusta“, co-împărăteasă. Abia după acest moment putem vorbi de Elena ca împărăteasă.... După anul 324, urmează activitatea ei de edificare a lăcaşurilor sfinte din Orient, în special la Ierusalim. În primul rând a fost descoperirea Cinstitului Lemn al Sfintei Cruci, apoi construirea de biserici. S-a implicat direct în construirea a trei lăcaşuri: Biserica Învierii, deasupra Sfântului Mormânt şi a Golgotei, Biserica Naşterii de la Betleem şi Biserica Înălţării Domnului de pe Muntele Măslinilor....
Sfintele moaște ale Sf. Împărătese Elena au fost transferate de la Roma la Constantinopol – Noua Romă. Însă, în anul 1211, cavalerii cruciaţi apuseni, care au ocupat Constantinopolul (1204-1261) au luat cea mai mare parte din moaștele de la Constantinopol și le-au dus la Veneția, unde se află până astăzi, în biserica romano-catolică închinată Sfintei Elena (la Chiesa di Santa Elena). Timp de opt secole, sfintele moaște aflate în Veneția nu au mai fost scoase în pelerinaj, dar, în anul 2017, au fost duse spre cinstire la Atena, Grecia. România devine a doua țară ortodoxă în care ajung sfintele moaște, ele fiind aduse la Mănăstirea Pantocrator din Episcopia Alexandriei și Teleormanului pentru perioada 30 aprilie – 8 mai 2025, unde se află și un fragment din moaștele Sfintei Mironosițe Maria Magdalena.”
