În perioada 11-14 octombrie 2024, românii creștin ortodocși din zona metropolitană a Atlantei, statul Georgia SUA au avut în mijlocul lor un oaspete de seamă care prin înțelepciunea și darul său primit de la Dumnezeu aduce multă cunoaștere și lumină în viața spirituală dar și medical-comportamentală a credincioșilor. Pr. Arhidiacon Adrian Sorin Mihalache a poposit pentru a doua oară în mijlocul comunității din zona Atlantei, de data aceasta cu un atelier de dezvoltare personală și spirituală intitulat: „Cultivarea atașamentului” și o conferință cu titlul ”Despre calm și blândețe în educația copiilor și în viața de familie. Costuri și beneficii medicale și spirituale”.
Atelierul, care a avut loc la sala socială a Bisericii Sf. Constantin și Elena din Lilburn, a fost destinat în principal părinților. La activități au participat credincioși de la comunitatea gazdă și de la Biserica Sfânta Maria din Dacula. Sesiunile s-au desfășurat vineri, pe parcursul a trei ore și sâmbătă, pe parcursul a 10 ore. Întâlnirea, organizată sub forma unui program de experiențe structurate de învățare, a constat într-o serie de exerciții și discuții în grupuri pe marginea unor sarcini care au avut în atenție caracteristicile atașamentului și a modului în care acesta se manifestă în familie. Au fost prezentate tipurile de atașament și maniera în care acestea pot fi recunoscute și mai ales, felul în care conduita și comportamentul adecvat al părinților, care oferă îngrijire, suport și reglare emoțională, influențează decisiv, încă din fragedă copilărie, formarea atașamentului copiilor. În partea a doua a atelierului, au fost prezentate diversele efecte ale stilului de atașament pe care copii îl au de pe urma experiențelor timpurii, asupra vieții lor ulterioare, în relațiile interpersonale dar și în viața de familie în care ei sunt părinți.
În ultima parte a atelierului, participanții au putut face, pe baza unor exerciții interactive, un inventar al piedicilor care stau în calea cultivării atașamentului, trecând în revistă și posibilitățile concrete de cultivare a atașamentului în plan cotidian. În fapt, îngrijirea atentă, îmbrățișarea, mesajele de validare sau apreciere ale părinților pot îmbunătăți experiențele de atașament ale copiilor. Pe de altă parte, comunicarea sinceră, formularea mai deasă a întrebărilor deschise, obișnuința de a ne împărtăși nevoile pot îmbunătăți relațiile interpersonale și atașamentul în relațiile inter-personale ale adulților. Pe toată durata atelierului, și în discuțiile avute pe marginea diverselor subiecte referitoare la atașament, invitatul a subliniat numeroasele locuri de convergență existente între conținuturile folosite în teoria atașamentului și maniera în care este înțeles omul în antropologia creștin ortodoxă. În centrul acestei convergențe stă nevoia persoanei umane de a fi îngrijită, încă de la naștere și impactul semnificativ al iubirii și purtării de grijă nu doar în întreg procesul de creștere și de formare a copilului ci și în felul sănătos de a trăi și relaționa al adultului, în plan inter-personal și familial. În acest sens, viața creștină în miezul căreia este afirmată mereu purtarea de grijă a lui Dumnezeu, ajutorul Maicii Domnului și al Sfinților, experiența comuniunii, poate reprezenta nu doar expresia vocației persoanei umane de a fi subiect al iubirii divine și al iubirii și grijii semenilor, ci și mediul sănătos în care această nevoie de atașament este împlinită, în familie și în mod plenar, în comuniunea eclesială, în Sfintele Taine.
Duminică, Pr. Arhidiacon Dr. Sorin Adrian Mihalache a slujit Sf. Liturghie cu Pr. Nicolae Clempuș, la Biserica Sf. Maria cu hramul Acoperământul Maicii Domnului din Dacula. În cuvântul său de învățătură Pr. Arhidiacon a evidențiat patru aspecte de actualitate, referitoare la Parabola Semănătorului (Luca, 8, 5-15). În primul rând a fost evidențiată semnificația primului verset al acestei parabole, care prezintă pe Dumnezeu Creatorul și Proniatorul lumii și al istoriei, Cel Care a pus în Creație și în om semințe care rodesc deopotrivă forme vii dar și înțelesuri, roade care hrănesc înțelegerea omului. În al doilea rând a fost subliniat faptul că Hristos tâlcuiește parabola pentru a arăta că omul are nevoie de mai mult decât capacitatea de a recepta cu urechea cuvintele lui Dumnezeu. Este vorba despre o anumită receptivitate cu întreaga ființă a acelui mesaj, care îi este adresat și un efort de viețuire pentru a aduce în acord întreaga viață în raport cu cuvintele lui Dumnezeu: ”Cine are urechi de auzit să audă” (Luca 8, 8) și ”Vouă vă este dat să cunoașteți tainele împărăției lui Dumnezeu, iar celorlalți în pilde, ca, văzând, să nu vadă și, auzind, să nu înțeleagă” (Luca 8, 10).
În al treilea rând au fost oferite unele înțelesuri privitoare la coordonatele lumii și ale vieții actuale care privesc societatea în care trăim și actualitatea aceste radiografii oferite de cele 3 tipuri de semințe care nu rodesc: omul care își așază albia vieții lângă drumul bătătorit al Tradiției, omul biruit de ispite, de încercări (solul pietros), și omul biruit de griji, de plăceri și de avere. În fine, au fost menționate câteva dintre înțelesurile care privesc sămânță căzută în solul bun, care simbolizează omul cel bun, care ”cu inimă curată şi bună, aud cuvântul, îl păstrează şi rodesc întru răbdare cu inimă curată şi bună, aud cuvântul, îl păstrează şi rodesc întru răbdare” (Luca 8, 15)
Într-o scurtă pauză care a urmat Sfintei Liturghii, s-au servit gustări pregătite de doamnele din cadrul Comitetului Bisericii, credincioșii rămânând și la susținerea conferinței. Expunerea, care a durat 70 de minute, a avut trei părți. Pentru început, invitatul a subliniat dificultatea omului recent de a resimți calmul în contextul societății actuale. Ritmul vieții, presiunile cotidiene fluxul informațional continuu sunt veritabile piedici care fac dificilă păstrarea echilibrului în plan emoțional și în dinamica vieții personale și familiale dar și în plan profesional. În acest sens, invitatul a adus în discuție numeroasele constatări științifice care vizează câteva din caracteristicile culturale ale societății actuale, cum ar fi suprastimularea senzorială, supra-încărcarea cognitivă, regimul de muncă multi-tasking, data-smog (norul de informație destructurat care ne parvine în fiecare zi prin conexiunile digitale pe care le avem la îndemână). Toate aceste mutații culturale, care s-au manifestat tot mai intens în ultimele decade, au produs modificări semnificative în decorul vieții, făcând tot mai dificilă găsirea unui răgaz pentru omul contemporan.
În a doua parte, invitatul a menționat o deosebire edificatoare privind calmul pe care cineva îl arată în mijlocul unor încercări (cum ar fi durerea fizică, frustrarea sau nedreptatea suferită) în raport cu starea de calm ce însoțește momentele bune ale vieții. Desigur, în contextul cultural menționat deja, care prezintă numeroase provocări, starea de calm devine tot mai greu de câștigat și de păstrat. O discuție despre calm se dovedește importantă și dacă ținem seama de impactul benefic al calmului în planul sănătății. Invitatul a menționat câteva dintre rezultatele științifice recente care evidențiază faptul că starea de calm, prin faptul că diminuează considerabil stresul, se dovedește a fi cardio-protectoare, ameliorând parametrii cardiovasculari dar și răspunsul imun. În plus, există numeroase alte beneficii ale calmului, dacă acesta caracterizează maniera în care se manifestă părinții, în plan emoțional, în relațiile intra-familiale, dar și în plan formativ pentru copii și adolescenți.
În cea de-a treia parte, invitatul a subliniat faptul că spiritualitatea creștină face mult mai multe mențiuni cu privire la blândețe comparativ cu cele care vizează calmul. Blândețea, despre care numeroși autori filocalici au scris pagini minunate, ar putea fi deosebită de calm, prin faptul că este însoțită de multă bunătate. Spre deosebire de starea de calm, care poate fi și distantă totodată, chiar disprețuitoare, blândețea exprimă și bunătate față de celălalt.
Textele filocaliei conțin numeroase observații despre blândețe și despre modul în care aceasta e situată în profilul spiritual al nevoitorului. Și, desigur, în miezul acestei învățături despre blândețe găsim pilda vieții lui Hristos. Dacă trăim o viață în El, și dacă suntem ai Lui, s-ar cuveni ca blândețea să ne caracterizeze viața, și felul concret în care ne manifestăm. Însă este esențial faptul că Hristos arată că blândețea Lui izvorăște din smerenia Lui și oferă odihnă sufletului! ”Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre.” (Matei 11, 28-29)
A urmat o sesiune de interacțiune cu credincioșii participanți, în care au fost formulate întrebări și răspunsuri pe marginea celor prezentate. La final, invitatul a oferit autografe celor care au dorit să achiziționeze cartea Miracolul cunoașterii, primind și ecourile exprimate de toți cei prezenți. Atât atelierul cât și conferința susținută au fost primite cu mult entuziasm și dorința de a învăța din partea credincioșilor și au produs rezultate deosebit de pozitive în viață și evoluția spirituală a comunității.
Se cuvine să mulțumim Înaltpreasfințitului Părinte Nicolae, Arhiepiscopul și Mitropolitul nostru, pentru binecuvîntarea acestei vizite și pentru că se îngrijește neincetat de starea spirituală a credincioșilor nostri. Mare mulțimire Pr. Diacon Dr. Adrian Sorin Mihalache care în ciuda oboselii acumulate, făcând turul Americii în căteva săptămâni, a depus un efort extraordinar la atelier și conferință.
Nu în ultimul rând se cuvine să mulțumim și credincioșilor nostri care au participat 10 ore la atelier și 3 ore la conferință și au absorbit sfaturile, învățăturile și cuvintele de întelepciune cu care invitatul nostru ne-a delectat. Nădăjduim că vom avea parte mai des de aceste experiențe înălțătoare.
Pr. Nicolae Clempuș,
Preot Paroh
